PROFEȚIA SECRETĂ DE LA FATIMA
"Biserica fiind totodată divină și umană, al doilea aspect a
avut din totdeauna tendința să-l înăbușe pe primul"
Marc Dem, Le troisieme secret de Fatima
PROFEȚIA ASCUNSĂ - AL TREILEA SECRET
Am văzut că dintre cele trei secrete profetice încredințate de Sfânta Fecioară
la 13 iulie 1917, copiii au avut încuviințarea să dezvăluie numai două. De ce?
Cât timp era valabilă interdicția? Și mai ales, la ce se referea al treilea
secret? În cele ce urmează vom încerca să răspundem acestor întrebări legitime.
La a treia apariție, după ce Fecioara și-a transmis mesajul, a precizat: Aceasta
să nu o spuneți nimănui". Copiii vor păstra cu sfințenie secretul, pe care doi
dintre ei (Jacinta și Francesco) îl vor duce cu ei în mormânt.
Mai întâi, copiii au fost asaltați de nenumărați vizitatori care le ofereau
micuților sărăntoci daruri neînchipuit de bogate, chiar bijuterii de aur pentru
a le smulge taina. Au urmat interogatoriile canonice între anii 1922 și 1930,
adevărate torturi psihice demne de inchiziția catolică, cărora unica
supraviețuitoare, Lucia, le-a rezistat cu un admirabil curaj.
La data de 9 ianuarie 1944, Lucia s-a hotărât să consemneze al treilea secret,
temându-se că va muri ca urmare a unei severe pneumonii. Cele câteva rânduri
așternute pe o foaie de caiet școlar au fost închise într-un plic sigilat cu
ceară. În luna iunie a aceluiași an, Lucia a predat plicul superiorului unei
congregații misionare, pentru a fi înmânat episcopului (monseniorul José da
Silva) care l-a păstrat în palatul său episcopal datorită refuzului Vaticanului
de a primi documentul. Plicul va rămâne acolo până la moartea episcopului
survenită în anul 1957.
Lucia i-a cerut lui da Silva ca plicul să fie deschis fie la moartea ei, fie în
anul 1960 după ceea ce se va întâmpla mai întâi", explicându-i canonicului
Barthas: “întrucât Sfânta Fecioară dorește astfel". Ulterior, sora Lucia i-a
indicat cardinalului Ottaviani argumentul Fecioarei: "În 1960, mesajul va apare
mai limpede". Odată cu trecerea anilor, ce se va fi putut întâmple oare, pentru
a o determina pe Lucia să-și modifice complet declarația? Este sigur că a
trebuit să cedeze unor puternice presiuni, pentru a afirma la 11 octombrie 1992
cardinalului Padiyara din India, episcopului de India Francis Michaelappa și
părintelui Francisco Pacheco de la Fort Ceara, Brazilia: "Al treilea secret nu
este destinat a fi revelat. A fost destinat numai papei și ierarhilor imediat
subordonați lui. Doamna Noastră nu a spus niciodată că trebuie să fie făcut
public cel mai târziu în 1960. Secretul era pentru papă".
În documentata sa carte consacrată subiectului, Marc Dem preciza: În intenția
Luciei, plicul nu era destinat papei, ci episcopului sau patriarhului". De
altfel, episcopul da Silva a lăsat în scris dispoziția (datată 8 decembrie 1945)
ca după moartea sa, plicul să fie predat cardinalului don Manuel, patriarh al
Lisabonei.
După ce Roma refuzase timp de 13 ani primirea plicului, odată cu dispariția lui
da Silva Vaticanul realizează brusc importanța secretului și dorește să
controleze difuzarea acestuia (după 1960), de aceea reclamă chiar în 1957
obținerea cu orice preț a plicului sigilat. În consecință, monseniorul Cento,
nunțiu apostolic, va expedia plicul la Roma, unde acesta îi va fi remis papei
Pius al XII-lea, care îl va depune - fără a-l fi deschis - în seiful
apartamentelor sale private, sub eticheta “Secretum Sancti Officii". Plicul va
rămâne neatins până la moartea acestui papă, survenită la 10 septembrie 1958.
La 28 octombrie 1958, cardinalul Roncalli devine papă sub numele de Ioan al
XXIII-lea. Noul papă declarase la Conciliul Vatican II: “Ni se pare necesar să
afirmăm dezacordul nostru total față de acei profeți ai nenorocirilor, care
anunță mereu catastrofe, ca și cum lumea s-ar apropia de sfârșit". S-ar putea
deduce din aceste spuse dezinteresul papei pentru conținutul plicului secret. Cu
toate acestea, pe când se afla la castelul Gandolfi,în vara anului 1959, Ioan al
XXIII-lea deschisese plicul (încălcând astfel consemnul) în prezența
cardinalului Ottaviani și a monseniorului Capovilla, secretarul papei , iar
traducerea din portugheză a fost asigurată de către monseniorul Paulo Jose
Tavarez de la Secretariatul Statului Vatican. După aceasta, sigilându-l la loc,
papa nu l-a mai atins până la moartea sa în 1963. Ottaviani și Capovilla au
atestat că sigiliile originale fuseseră găsite intacte.
Odată cu venirea anului 1960, toată lumea se aștepta ca secretul să fie divulgat.
Dar la 9 februarie, agenția portugheză de știri a făcut publică următoarea
telegramă: “Cetatea Vaticanului. Este probabil ca “secretul de la Fatima” să nu
fie făcut public niciodată. După indicația sorei Lucia, scrisoarea nu putea fi
deschisă decât în cursul anului 1960... Vaticanul a decis ca textul scrisorii
sorei Lucia să nu fie revelat, continuând să fie păstrat în cel mai strict
secret. Decizia autorităților vaticane se bazează pe următoarele motive: 1. Sora
Lucia se află încă în viață. 2. Vaticanul cunoaște deja conținutul scrisorii. 3.
Deși Biserica recunoaște aparițiile de la Fatima, ea nu dorește să-și asume
responsabilitatea de a garanta veracitatea cuvintelor pe care cei trei păstori
spun că li le-a adresat Fecioara Maria". Această știre de presă nu a fost
niciodată nici confirmată și nici dezmințită, iar papa nu a dat nici un
comunicat și nu a făcut nici măcar vreo aluzie.
La numai câteva luni după ce fusese ales (în iunie 1963), noul papă Paul al
VI-lea a deschis la rândul lui plicul, a citit mesajul și a închis plicul la
loc. Cât despre nefericitul său succesor, Ioan Paul I, acesta nu a mai avut
timpul necesar, poate nici dorința, căci a murit în septembrie 1978 (după toate
probabilitățile asasinat) la numai 33 de zile după ce se devenise cap al
Bisericii Catolice.
Nici Ioan Paul al II-lea nu a consimțit să dezvăluie al treilea secret. Într-o
convorbire avută cu tinerii germani în noiembrie 1980, la Fulda, în Germania de
Vest, reluată în ziarul Stimme des Glaubens, el s-a referit la acest mesaj al
Fecioare, spunând: “Trebuie să ne pregătim, într-un timp nu prea îndepărtat, să
suferim mari încercări care ne vor cere hotărârea de a pierde chiar viața...
Prin rugăciunea voastră și a mea, e posibil să ne îndulcim această soartă, dar
nu e cu putință să o înlăturăm, căci numai în acest chip Biserica poate fi
reînnoită... Trebuie să fim tari. Trebuie să ne pregătim să ne încredințăm lui
Christos și Prea Sfintei Sale Mame".
Ajunși aici, vom arăta că într-o apariție din august 1931, Iisus Christos S-a
plâns Luciei de neascultarea îndemnurilor divine: “Ei n-au vrut să-Mi asculte
cererea... Ca și regele Franței, se vor căi, dar va fi târziu. Rusia își va fi
răspândit greșelile în lume, provocând războaie și persecuții împotriva
Bisericii; Sfântul Părinte va avea mult de suferit".
În anul 1981, în Piața Sfântul Petru din Roma, Mahomed Ali Agça și-a descărcat
pistolul asupra capului Bisericii Catolice, Ioan Paul al II-lea. Crima a avut
loc la 13 mai, ora 17 și 19 minute (prin inversare rezultă 1917). Or, ne amintim
că 13 mai 1917 fusese data primei apariții de la Fatima.
Cu numai câteva zile înainte de atentat, mai exact la 2 mai 1981, australianul
James Downey (pe care Dem îl consideră un vizionar), fost călugăr cistercian la
mânăstirea romană de la Tre Fontane, ceruse imperios ca papa să dea publicității
al treilea secret de la Fatima.
Ioan Paul al II-lea își propusese să facă un pelerinaj la Fatima la 13 mai 1982.
Cu câteva minute înainte de începerea zilei fixate pentru pelerinaj, abatele
Juan Fernandez Krohn l-a acuzat pe papă de dezastrul catolicismului și de
ofensiva comunismului. Acestea sunt coincidențe care dau mult de gândit.
Ne putem întreba, pe bună dreptate, cât de înspăimântător putea fi “al treilea
secret de la Fatima"? Căci cinci papi l-au păstrat: unii au refuzat să-l
cunoască, iar alții au sigilat plicul la loc după ce au citit mesajul pe care nu
l-au divulgat niciodată.
Devine evident că, pentru papalitate, acest secret era mai încărcat de
consecințe decât fuseseră celelalte două profeții, care avuseseră totuși o
importanță capitală pentru omenire anunțând sfârșitul primului război mondial,
izbucnirea celui de la doilea, ascensiunea și prăbușirea comunismului european.
În continuare vom examina și alte atitudini ale exponenților catolicismului,
care ar putea arunca oarecare lumină asupra esenței acestui secret atât de bine
păzit.
Cardinalul Ottaviani, primul martor al deschiderii plicului - alături de papa
Ioan al XXIII-lea - a spus și a repetat în conferința ținută la Roma la 11
februarie 1967, că Lucia a scris al treilea secret pentru Sfântul Părinte (“El
este destinatarul Secretului"), ceea ce era un fals strigător la cer, după cum
am văzut. Din insistența cardinalului, împotriva oricărei evidențe, că mesajul
Fecioarei ar fi fost adresat papei, Marc Dem deduce că Fecioara se referise
chiar la papă și/sau la Biserică.
Într-un interviu acordat postului de televiziune Antenne 2, întrebat fiind ce
crede despre secretul de la Fatima, episcopul auxiliar din Coimbra a încercat
să-i minimalizeze însemnătatea (probabil dezastruoasă pentru papalitate și
catolicism), spunând: “Asta nu are nici o importanță. El interesează mai ales
ziariștii".
Părintele Alonso, numit în 1966 expert oficial pentru Fatima, era apreciat drept
unul dintre cei mai buni cunoscători ai subiectului. Într-un articol pe care îl
compusese cu numai câteva săptămâni înainte de a muri în decembrie 1981, acesta
scrisese: “Papa Paul al VI-lea a considerat oportun și prudent să întârzie
revelarea textului pentru timpuri mai bune. Papa Ioan al XXIII-lea declara că
textul nu se referea la pontificatul său... Iar papii ce au urmat n-au
considerat că a sosit momentul să ridice vălul misterului în împrejurările în
care Biserica nu depășise încă impactul îngrozitor al celor douăzeci de ani de
post-conciliu, în timpul cărora criza credinței s-a instaurat la toate
nivelurile". El a mai afirmat că al treilea secret se referă îndeosebi la
pedepse spirituale care vor fi cu mult mai severe și chiar mai înspăimântătoare
decât foametea, războaiele și persecuția.
Marc Dem analizează, în continuare, interviul luat în vara lui 1984, de către
Vittorio Messori, cardinalului Ratzinger, al doilea succesor al lui Ottaviani în
fruntea Sfântului Oficiu. El ajunge astfel la două concluzii: 1. Conținutul
secretului se pretează unei utilizări senzaționale. 2. În al treilea secret
există ceva cumplit, apocaliptic. În interviul amintit, cardinalul constatase cu
amărăciune: “Creștinii sunt din nou o minoritate, mai mult decât au fost
vreodată de la sfârșitul antichității". De fapt, încă de când era arhiepiscop de
München în 1980, Ratzinger observase: “Nimeni nu poate nega că ultimii zece ani
au fost prejudiciabili pentru Biserica Catolică. În locul reînnoirii anunțate,
ei ne-au adus un proces de decadență". El a mai spus: "Publicarea celui de-al
treilea secre» ar însemna să expunem Biserica primejdiei senzationalismului,
exploatării conținutului acestuia".
Bazându-se pe un studiu aprofundat, actualul episcop de la Fatima, monseniorul
do Amaral de Leiria, spunea, la 16 septembrie 1984 : “Secretul de la Fatima nu
vorbește nici de bombe atomice, nici de capete nucleare, nici de rachete
Pershing sau SS-20. Conținutul său nu privește decât credința noastră...
Pierderea credinței unui continent e mai rea decât dispariția unei națiuni; și e
adevărat că și credința scade continuu în Europa". Comentariul lui Marc Dem a
fost: “Monseniorul do Amaral nu-și exprimă judecata sub formă de ipoteză, el o
enunță pe un ton afirmativ". Teza părintelui Alonso este acum confirmată public
de către episcopul de Fatima. Mesajul prezice o criză cumplită a Bisericii.
Multă lume crede că în 1973, Fecioara se referise la al treiles secret atunci
când i-a spus sorei Agnes Sasagawa din Akita, Japonia: "Rugați-vă pentru papă,
episcopi și preoți... Biserica se va umple de cei ce acceptă compromisuri, iar
demonul va convinge mulți preoți și suflete sfinte să abandoneze slujirea lui
Dumnezeu".
În Le Figaro, André Pierre denunță “trădările comise... de o inteligentsia
sacerdotală” plasată adesea în posturi cheie". Implicațiile Vaticanului în
afacerile mafiote, spălarea banilor murdari, corupția, homosexualitatea unor
preoți catolici, abuzurile sexuale practicate asupra copiilor nu mai pot fi
ignorate de marele public, tot mai revoltat de aceste fapte.
Marc Dem schițează întinderea dezastrului: patruzeci de mii de preoți s-au
răspopit, s-au grăbit să se căsătorească; orga e înlocuită de chitară; citirea
evangheliei e încredințată paznicului, în timp ce preotul se face factor poștal;
episcopii închis seminariile chiar pe când mai erau frecventate; mai bine de
jumătate dintre credincioși au abandonat în masă practica religioasă. Dar, spune
scriitorul, “dacă secretul de la Fatima nu ar vorbi decât despre aceste
dezordini, care sunt cunoscute acum de către toată lumea, n-ar fi existat
obstacole în publicarea lui. Dimpotrivă, asta i-ar fi ajutat pe cardinalul
Ratzinger și pe papă să schimbe calea și să abandoneze erorile comise". El
ajunge la concluzia logică: secretul se referă la “sursa crizei care zguduie
Biserica". Se înțelege atunci de ce papii nu vor - și într-o anumită măsură nu
pot - să-l facă public.
În interviul acordat în 1990 publicației italiene Trenta Giorni, cardinalul Oddi
afirmă: “După părerea mea, secretul de la Fatima ascunde o profeție tristă
pentru Biserică. Din acest motiv, Ioan al XXIII-lea nu l-a divulgat, Paul al
VI-lea și Ioan Paul al II-lea au urmat aceeași cale".
Făcând în anul 1992 darea de seamă a celei de-a 75-a aniversări de la Fatima,
abatele Laurentin scria: “Al treilea secret anunță criza credinței și a clerului,
care a survenit în jurul anului 1968. Substanța [secretului] e cunoscută".
Folosind textele călugărului Alonso și mărturiile Luciei, un vizionar englez
contemporan cunoscut sub numele de fratele Michael a arătat că profeția a treia
se referă la Spirit și spiritualitate și dezvăluie teribila criză a Bisericii:
în sânul instituției vor avea loc conflicte majore, credincioșii nu vor mai ști
care dintre credințe e cea adevărată, răul se va insinua chiar în inima
Bisericii, și preoții vor deveni partizanii lui, predicând dogmele sale, fiind
de aceea crunt pedepsiți. Cardinalul Ottaviani afirmase că pedepsele prezise de
către Doamna Noastră deja au început. La rândul lui, arhivarul de la Fatima,
fratele Fuentes, spunea: "Cel de-al treilea secret este cel pe care-l trăim
astăzi". Adăugăm că Lucia atrăsese atenția asupra relației dintre al treilea
secret și capitolul 13 din Apocalipsă. Or, tocmai acesta evidențiază legătura
dintre Biserică și cifra răului, 666.
A TREIA PROFEȚIE FĂCUTĂ DE CĂTRE FECIOARA MARIA LA FATIMA ANUNȚĂ INEVITABILA
PRĂBUȘIRE A PAPALITĂȚII ȘI A BISERICII, DIN LĂUNTRUL LOR, PRIN LUCRAREA MAMEI
DIVINE.
--------------------------------------------------------------------------------
Articolele si materialele de pe acest site pot fi preluate si publicate pe alte
site-uri dar numai cu specificarea sursei si adaugarea unui link catre
www.esoterism.ro
Comments (0)
Biserica Ortodoxa Libera
http://ortodox.net/article.php?story=A_treia_profetie_de_la_Fatima