Ca sa nu suparam pe unii sau pe altii drept credinciosi
si sa zica ca ne punem in locul Mantuitorului si facem pe judecatorii si
sa nu se creada ca vrem sa calcam vreunul din canoanele lasate de
Sfintii Apostoli, vom incerca sa scriem totul de aici incolo in primul
rand cu dreptate, chiar cu Dreptatea Dreptului Judecator si nu in
ultimul rand, totul canonic; de aceaa redam in continuare canoanele
Dumnezeiesti ale Sfintilor Apostoli. Sunt doar 85.
Sper sa nu supar pe nimeni cu unele marturisiri si comentarii in dreptul
fiecarui canon. (intamplari din 1947 pana in prezent)
*Respectam grafia publicarii acestei editii canonice
1. Episcopul asa dar sa se
hirotoniseasca de doi sau trei episcopi. Preotul de un episcop. Asemenea
si diaconul si ceilalti clerici.
2. Daca vreun episcop sau preot, afara de randuiala Domnului pentru
jertfa, aduce altceva la altar, la altarul lui Dumnezeu, (ca de pilda)
ori miere,ori lapte, ori - in loc de vin - bauturi mestesugite, ori
pasari, ori niscaiva animale, ori legume, in afara de randuiala, sa se
cateriseasca.
3. Afara de spice noi sau de struguri la vremea potrivita, sa nu fie
ingaduit a se aduce altceva la altar decat untedelemn pentru candela si
tamaie la vremea dumnezeiestei jertfe.
4. Orice alte fructe sa trimita ca parga episcopului si preotilor acsa,
iar nu la altar , si se intelege ca episcopul si preotii le vor imparti
si diaconilor si
celorlalti clerici.
5. Episcopul sau preotul sau diaconul sa nu-si lase femeia sub cuvant de
evlavie, iar de o va lasa, sa se afuriseasca si de staruieste (in
aceasta), sa se cateriseasca.
6. Episcopul sau preotul sau diaconul purtari de grija lumesti sa nu ia
asupra-si, iar de nu (asculta), sa se cateriseasca.
7. Daca vreun episcop sau preot sau diacon va praznui sfanta zi a
Pastelor mai nainte de echinoptiul de primavara (odata) cu iudeii, sa se
cateriseasca.
8. Daca vreun episcop sau preot sau diacon sau oricine din catalogul
preotilor, savarsind sfanta jertfa nu se va impartasi, sa spuna pricina
si, daca va fi binecuvantata, sa aiba iertare; iar de n-o va spune, sa
se afuriseasca, ca unul ce s-a facut pricinuitor de sminteala pentru
popor si a aruncat banuiala asupra celui ce a savarsit-o, ca si*censored*n-ar
fi savarsit-o in chipul cuvenit.
9. Toti credinciosii cari intra (in biserica) si aud Scripturile, dar nu
raman la rugaciune si la sfanta impartasire, ca unii ce fac neranduiala
in biserica,
trebuie sa se afuriseasca.
10. Daca cineva s-ar ruga impreuna cu un afurisit, fie si in casa, sa se
afuriseasca.
11. Daca cineva fiind cleric, se va ruga impreuna cu un caterisit ca cu
un cleric, sa se cateriseasca si el.
12. Daca vreun cleric sau laic afurisit sau nu, se va duce in alta
cetate si va fi primit fara scrisori de recomandare, sa fie afurisiti si
cei care l-au primit si cel care a fost primit.
13. Iar de va fi fost afurisit, sa i se prelungeasca afurisenia, ca
unuia care a mintit si a amagit biserica lui Dumnezeu.
14. Episcopului sa nu-i fie ingaduit sa-si lase parohia si sa dea navala
la alta, chiar de ar fi silit de mai multi, decat numai daca va fi vreo
pricina binecuvantata, care sa-l sileasca a face aceasta, (ca de pilda)
ca poate aduce mai mult folos celor de acolo cu cuvantul pietatii si
aceasta nu de sine (s-o faca), ci dupa chibzuinta multor episcopi si cu
foarte mare rugaminte.
15. Daca vreun preot sau diacon sau oricare altul din catalogul
clericilor paraseste parohia sa si se duce intr-alta si cu totul mutandu-se
(acolo), petrece in alta parohie fara voia episcopului sau, poruncim ca
acesta sa nu mai liturghiseasca, mai ales daca l-a chemat episcopul sa
se intoarca si el n-a ascultat, ci a ramas in neoranduiala. Sa se
impartaseasca insa ca un laic.
16. Iar daca episcopul la care se afla, de nimic socotind oprirea
hotarata impotriva lor, ii va primi ca clerici, sa se afuriseasca ca un
invatator de neoranduiala.
17. Cel ce s-a casatorit de doua ori dupa botez sau a avut tiitoare, nu
poate fi episcop sau preot sau diacon sau altceva din catalogul
clericilor.
18. Cel ce va lua vaduva ori divortata ori curva ori sclava ori din cele
de pe scena, nu poate fi episcop sau preot sau diacon sau altceva din
catalogul preotilor.
19. Cel ce s-a casatorit cu doua surori sau cu nepoata de frate sau de
sora, nu poate fi cleric.
20. Clericul care da chezasie, sa se cateriseasca.
21. Famenul daca din sila oamenilor s-a facut, ori de prigonire a fost
lipsit de cele ale barbatilor, ori daca s-a nascut asa si este vrednic
de episcop, sa fie facut.
22. Cel ce singur s-a ciuntit, sa nu se faca cleric, caci sinucigas este
si vrajmas al fapturii lui Dumnezeu.
23. Dar daca cineva, fiind cleric, se va ciunti singur, sa se
cateriseasca, caci sinucigas este.
24. Laicul care se va ciunti pe sine, sa se afuriseasca trei ani, caci
unletitor impotriva vietii sale este.
25. Episcopul ori preotul ori diaconul care va fi stapanit de patima
curviei ori a calcarii de juramant ori a furtului, sa se cateriseasca,
dar sa nu se (si)
afuriseasca, caci zice Scriptura: "Nu vei pedepsi de doua ori pentru
aceeasi (vina)". Asemenea si ceilalti clerici.
26. Din cei care au intrat in cler necasatoriti, poruncim ca numai
citetii si cantaretii sa se casatoreasca, daca vor.
27. Episcopul sau preotul sau diaconul care va bate pe credinciosii care
pacatuiesc, ori va nedreptati pe necredinciosi, voind sa-l infricoseze
prin unele ca acestea, poruncim sa se cateriseasca, deoarece niciodata
Domnul n-a invatat aceasta, ci dimpotriva batut fiind, n-a batut, "ocarat
fiind, n-a ocarat, patimind, n-a amenintat".
28. Daca vreun episcop sau preot sau diacon cu drept cuvant caterisit
pentru vini invederate, va indrazni sa se atinga la slujba sfanta cea
oarecand incredintata lui, acesta cu totul sa se taie (indeparteze) de
la biserica.
29. Daca vreun episcop, prin bani s-ar face stapan pe aceasta vrednicie,
sau preot sau diacon, sa se cateriseasca si el si cel ce l-a hirotonit
si cu totul sa se indeparteze si de la sfanta impartasire, ca Simon
vrajitorul de catre
mine, Petru.
30. Daca vreun episcop, servindu-se de stapanitori lumesti, va pune mana
pe vreo biserica, sa se cateriseasca si sa se afuriseasca. Asemenea si
toti partasii lui la aceasta.
31. Daca vreun preot, dispretuind pe episcopul sau, va tine adunare
deosebit si alt altar va inalta, nici o vina stiind asupra episcopului
cu privire la buna
credinta si la dreptate, sa se cateriseasca, ca un iubitor de stapanire,
caci este tiran. Aceasta si ceilalti cati se vor uni cu el, iar laicii
sa se afuriseasca. Aceasta insa sa se faca dupa una si doua si trei
poftiri ale episcopului.
32. Daca un preot saui diacon va fi afurisit de episcop, acela sa nu
poata fi primit de altul, ci numai de cel ce l-a afurisit, afara numai
daca s-a intamplat sa moara episcopul care l-a afurisit.
33. Nu primit pe niciunul din episcopii sau preotii sau diaconii streini
fara recomandare, iar daca aduc, sa se cerceteze si de vor fi
propovaduitori ai bunei credinte, sa fie primiti, iar de nu, cele de
trebuinta dandu-le, la impartasire sa nu-i primiti, ca multe se fac prin
amagire.
34. Episcopii fiecarui neam se cuvine sa stie cine este cel dintai intre
ei si sa-l socoteasca de cap si nimic de seama sa nu faca invoirea lui,
ci numai acelea sa faca fiecare ce privesc parohia lui si satele ce tin
de ea. Dar nici
el (primatul) sa nu faca ceva fara stiinta tuturor, caci asa va fi
intelegere si se va slavi Dumnezeu prin Hristos.
35. Episcopul sa nu indrazneasca a face hirotonie afara de hotarele (parohiei)
sale, in cetatile si satele ce nu atarna de el; iar de se va dovedi ca a
facut acestea fara invoirea celor ce au sub ei cetatile sau satele
acelea, sa se cateriseasca si el si cei pe care i-a hirotonit.
36. Daca cineva hirotonindu-se episcop, nu va primi slujba si purtarea
de grija de poporul ce i s-a incredintat, trebuie sa fie afurisit pana
ce va primi.
Asemenea si preotul si diaconul; iar daca mergand acolo, nu va fi primit,
nu din a sa voie, ci din rautatea poporului, el sa fie episcop, iar
clerul cetatii sa fie afurisit, pentru ca n-au invatat pe un astfel de
nesupus popor.
37. De doua ori pe an sa se tina sinod de episcopi si sa cerceteze intre
ei dogmele bunei cinstiri de Dumnezeu si sa dezlege eventualele
neintelegeri bisericesti. Intaia oara (sa se tina) in a patra saptamana
a Cincizecimii, iar a
doua oara la douasprezece Octombrie.
38. Episcopul sa aiba grija de toate lucrurile bisericesti si sa le
administreze sub paza lui Dumnezeu. Sa nu-i fie insa ingaduit a-si
insusi ceva din ele, sau a darui rudelor sale cele ale lui Dumnezeu, iar
de vor fi sarace, sa le dea ca unor saraci, dar nu din pricina lor sa
vanda cele ale bisericii.
39. Preotii si diaconii nimic sa nu savarseasca fara voia episcopului,
caci el este caruia i s-a incredintat poporul Domnului si de la care se
va cere socoteala de sufletele lor.
*40. Sa fie aratate lucrurile personale ale episcopului, daca are, si
aratate (si) ale Domnului, ca sa aiba libertate episcopul, cand va muri,
sa lase ale sale*censored*va voi si cui va voi si ca, nu din pricina
lucrurilor bisericesti, sa se piarda ale episcopului, cand are sotie si
copii, sau rude sau servitori, ca drept este "inaintea lui Dumnezeu si a
oamenilor", ca nici biserica sa nu sufere
vreo paguba din pricina necunoasterii lucrurilor episcopului, nici
episcopul sau rudele lui din pricina bisericii sa fie jefuit sau sa
ajunga la tocmeala
impartitorii averii lui si moartea lui de ocara sa se acopere.
41. Poruncim ca episcopul sa aiba stapanire peste lucrurile bisericii,
caci daca sufletele cele scumpe ale oamenilor trebuie sa se incredinteze
lui, cu atat mai mult trebuie sa porunceasca cu privire la bani, incat
dupa a lui hotarare sa se dea celor lipsiti toate, prin preoti si
diaconi, si sa li se imparta in frica lui Dumnezeu si cu toata evlavia.
Sa se impartaseasca insa si el cu cele ce-i vor fi de trebuinta,daca va
avea lipsa, pentru folosul sau si al fratilor primiti ca oaspeti, ca
acestia nici intr-un chip sa nu duca lipsa, caci legea lui Dumnezeu a
randuit ca cei ce slujesc altarului de la altar sa se hraneasca, pentru
ca nici ostasul nu poarta armele impotriva vrajmasului cu cheltuiala sa.
42. Episcopul sau preotul sau diaconul care-si va trece vremea in jocuri
la noroc sau in betii, ori sa se lase de ele, ori sa fie caterisit.
43. Ipodiaconul sau citetul sau cantaretul care va face aceleasi
lucruri, ori sa se lase de ele, ori sa se afuriseasca. Asemenea si
laicul.
44. Episcopul sau preotul sau diaconul care va cere camata celor ce se
imprumuta de la el, ori sa se lase de aceasta, ori sa fie caterisit.
45. Episcopul sau preotul sau diaconul, daca se vor ruga impreuna cu
ereticii, numai sa se afuriseasca, iar daca au dat voie acelora, ca unor
clerici, sa savarseasca ceva, sa fie caterisit.
46. Episcopul sau preotul sau diaconul care va primi botez sau jertfa
eretica, randuim sa se cateriseasca, caci "ce conglasuire este intre
Hristos si Beliar sau ce impartasire are credinciosul cu
necredinciosul?"
*47. Episcopul sau preotul care va boteza din nou pe cel ce are botez
adevarat, sau care nu va boteza pe cel spurcat de necinstitorii de
Dumnezeu, sa se cateriseasca, ca unul ce-si bate joc de crucea si de
moartea Domnului si nu deosebeste pe preoti de preotii mincinosi.
48. Daca vreun laic, izgonindu-si femeia, va lua alta sau vreuna de
altul lepadata, sa se afuriseasca.
49. Daca vreun episcop sau preot nu va boteza dupa randuiala Domnului,
in Tatal si in Fiul si in Sfantul Duh, ci in trei Fara de inceput sau in
trei Fii sau in trei Mantuitori, sa se cateriseasca.
50. Daca vreun episcop sau preot nu va savarsi (cele) trei afundari ale
unei taine (a botezului), ci o afundare, care se face spre inchipuirea
mortii Domnului, sa se cateriseasca, caci n-a zis Domnul: In moartea mea
botezati,
ci:"Mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui si
al Fiului si al Sfantului Duh".
51. Daca vreun episcop sau preot sau diacon, sau oricare din catalogul
clericilor, se abtine de casatorie si de carnuri si de vin, nu pentru
infranare, ci din dispret, uitand ca "toate sunt bune foarte" si ca
"barbat si femeie" a facut Dumnezeu pe om si hulind va barfi faptura,
ori sa se indrepteze, ori sa fie caterisit si izgonit din biserica.
Asemenea si laicul.
52. Daca vreun episcop sau preot nu primeste pe cel ce se intoarce de la
pacat, ci-l alunga, sa se cateriseasca, deoarece mahneste pe Hristos,
care a zis: "Bucurie se face in cer pentru un pacatos, care se
pocaieste".
53. Daca vreun episcop sau diacon, in zilele de sarbatoare, nu se
impartaseste din carnuri si din vin, sa se cateriseasca ca unul ce are
"cugetul ifierat" si care se face multora pricinuitor de sminteala.
54. Daca vreun cleric va fi prins mancand in carciuma, sa se
afuriseasca, afara numai dac, aflandu-se in calatorie, de nevoie se
opreste la vreun han.
55. Daca vreun cleric va ocari pe nedrept pe episcopul sau, sa se
cateriseasca, caci "pe mai marele tau sa nu-l vorbesti de rau".
56. Daca vreun cleric va ocari pe preot sau pe diacon, sa se
afuriseasca.
57. Daca vreun cleric pe surd sau pe schiop sau pe orb sau pe cel beteag
de picioare va batjocori, sa se afuriseasca. Asemenea si laicul.
58. Episcopul sau preotul, care nu poarta grija de cler sau de popor si
nu-i invata buna cinstire de Dumnezeu, sa se afuriseasca; iar daca
staruie in nepasare, sa se cateriseasca.
59. Daca vreun episop sau preot nu va da cele de trebuinta clericului
sarac, sa se afuriseasca; iar daca staruie, sa se cateriseasca, ca
ucigator al fratelui sau.
60. Daca cineva cartile cele cu mincinoase titluri ale necinstitorilor
de Dumnezeu, ca sfinte le va citi in Biserica, spre sminteala poporului
si a clerului, sa se cateriseasca.
61. De se va aduce impotriva unui credincios invinurire de curvie sau de
pea curvie sau de vreo alta fapta oprita si se va dovedi, sa nu se
inainteze in cler.
62. Daca vreun cleric, de frica omeneasca, adica de frica de iudeu sau
de pagan sau de eretic, se va lepada de numele lui Hristos, sa se
afuriseasca; iar daca (se va lepada) de numele de cleric, sa se
cateriseasca.
63. Daca vreun episcop sau preot sau diacon sau oricine din catalogul
clericilor va manca carne in sangele sufletului ei (de animal sugrumat),
sau de (animal) "omorat de fiara" sau "mortaciune",sa se cateriseasca,
caci aceasta este oprit de Lege; iar de va fi laic, sa se afuriseasca.
64. Daca vreun cleric se va afla postind in ziua Duminicii sau Sambata,
afara numai de una singura (pe an), sa se cateriseasca; iar de va fi
laic, sa se afuriseasca.
65. Daca vreun cleric sau laic va intra in sinagoga iudeilor sau a
ereticilor, spre a se ruga, sa se cateriseasca si sa se afuriseasca.
66. Daca vreun cleric, in vreo galceva, a lovit (pe cineva) si dintr-o
lovitura a facut omor, sa se cateriseasca pentru iuteala lui; iar de va
fi laic sa se afuriseasca.
67. Daca cineva pe vreo fecioara nelogodita, silind-o, o va avea, sa se
afuriseasca si sa nu-i fie ingaduit a lua alta, ci pe aceea s-o ia pe
care a ales-o, chiar de ar fi saraca.
68. Daca vreun episcop sau preot sa diacon va primi a doua hirotonie de
la cineva, sa se cateriseasca si el si cel ce l-a hirotonit, afara numai
daca va dovedi ca are hirotonia de la eretici, caci cei care de unii ca
acestia sunt
botezati sau hirotoniti nu pot fi nici credinciosi nici clerici.
69. Daca vreun episcop sau preot sau diacon sau ipodiacon sau citet sau
cantaret, nu posteste sfantul si marele post sau miercurea sau vinerea,
sa se cateriseasca; iar de va fi laic, sa se afuriseasca.
70. Daca vreun episcop sau oricine din catalogul clericilor va posti
impreuna cu iudeii sau va tine sarbatori cu ei sau va primi de la ei
mancari de ale sarbatorilor lor, ca de pilda azima sau altceva de acest
fel, sa se cateriseasca; iar de va fi laic, sa se afuriseasca.
71. Daca vreun crestin va duce untdelemn la altarul paganilor sau in
sinagoga iudeilor la sarbatorile lor, sau va aprinde (acolo) lumanari,
sa se afuriseasca.
72. Daca vreun cleric sau laic va lua din sfanta biserica ceara sau
untdelemn, sa se afuriseasca si, pe langa cee ce a luat, incincit sa dea
inapoi.
73. Vas de argint sau de aur sau panza sfintitta nimeni sa nu ia spre a
sa intrebuintare, caci lucru impotriva legii este; iar de fi dovedit
cineva (ca a facut), sa fie pedepsit cu afurisenie.
74. Episcopul de va fi invinuit de ceva de catre oameni vrednici de
credinta, trebuie sa fie chemat de episcopi si daca vine si marturiseste
si se dovedeste vina, sa se hotarasca pedeapsa; iar daca este chemat si
nu se supune, sa fie chemat si a doua oara, trimitandu-se la el doi
episcopi. Daca nici asa nu se va supune, sa fie chemat si a treia oara,
iaras doi episcopi trimitandu-se la el.
Si daca nici asa, defaimand nu se va duce, sinodul sa hotarasca asupra
lui cele ce va socoti, ca sa nu creada (acela) ca, fugind de judecata,
castiga.
75. La marturie impotriva episcopului , eretic sa nu se primeasca si
nici un singur credincios, caci "prin gura a doi sau a trei martori se
va statornici orice cuvant".
76. Nu se cuvine ca episcopul, facand pe plac fratelui sau fiului sau
altei rude, sa hirotoneasca in dregatoria de episcop pe cine voieste
acela, caci nu este drept sa faca mostenitori ai episcopiei, daruind
cele ale lui Dumnezeu dupa capriciul omenesc, deoarece nu trebuie a
supune biserica lui Dumnezeu mostenirii; iar de va face cineva aceasta,
fara tarie sa fie hirotonia si el sa
fie pedepsit cu afurisenie.
77. Daca cineva va fi beteag de un ochi sau schiop de un picior, dar va
fi vrednic de episcop, sa se faca, caci nu meteahna trupului spurca, ci
spurcatura sufletului.
78. Iar daca e surd sau orb, sa nu se faca. Nu ca ar fi spurcat, ci ca
nu sa fie piedica intereselor bisericii.
79. De are cineva demon, cleric sa nu se faca si nici impreuna cu
credinciosii sa nu se roage. Daca se va curati insa, sa fie primit si,
de va fi vrednic, sa se faca (si cleric).
80. Cel ce de la pagani a venit si a primit botezul sau (cel ce) de la
viata destrabalata (a venit), nu este drept sa se aleaga in curand
episcop, caci fara cale este ca cel ce inca n-a aratat cercare sa fie
altora invatator, afara numai daca se va face prin dumnezeiescul har.
81. Am zis ca nu trebuie episcopul sau preotul sa se amestece in
administratia publica, ci sa se indeletniceasca cu treburile bisericii.
Deci ori sa se induplece a nu face aceasta, ori sa fie caterisit, caci
"nimeni nu poate sluji
la doi stapani",*censored*zice Domnul.
82. Nu ingaduim ca sclavii sa fie inaintati in cler fara invoirea
stapanilor, ca sa nu se faca intristare stapanilor, caci una ca aceasta
aduce cu sine rasturnarea caselor; iar daca candva se va arata vreun
sclav vrednic de
hirotonie de treapta, precum s-a aratat Onisim al nostru, si-i vor
ingadui stapanii si-l vor libera si-i i vor da drumul din casa, sa se
faca (cleric)
83. Episcopul sau preotul sau diaconul care se indeletniceste cu cele
ale oastei si vrea pe amandoua sa le aiba, (adica) functiune de stat sa
tina si sluba de cleric sa indeplineasca, sa fie caterisit, caci "ale
Cesarului (sa se dea) Cesarului si ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu".
84. De va ocari cineva pe imparatul sau pe stapanitorul fara dreptate,
sa ia pedeapsa, si (anume) de va cleric, sa se cateriseasca, iar de va
fi laic, sa se afuriseasca.
85.Sa va fie tuturor, clerici si laici, carti vrednice de cinste si
sfinte din
Vechiul Testament acestea: Ale lui Moisi cinci (Facerea, Iesirea,
Leviticul, Numerii si a Doua lege), a lui Iisus Navi una, Rut una, ale
Imparatilor patru, Paralipomene din artea zilelor doua, Ezdra doua,
Ester una, Iudit una, ale
Macabeilor trei, a lui Iov una, Psalmii (o suta cincizeci), ale lui
Solomon trei (Pildele, Eclesiastul si Cantarea Cantarilor), ale
Proorocilor saisprezece.
Afara de aceastea vi se aduce aminte sa invatati pe tinerii vostri
intelepciunile mult invatatului Sirah. Iar ale noastre, adica ale Noului
Testament, sunt: Evangheliile patru (a lui Matei, a lui Marcu, a lui
Luca si a lui Ioan), patrusprezece epistole ale lui Pavel, una a lui
Iacov, trei ale lui Ioan, una a lui Iuda, doua ale lui Petru, doua ale
lui clement si Asezamintele cele prin mine, Clement, dedicate voua,
episcopilor, (pe care nu trebuie a le da
pe fata catre toti pentru lucrurile tainice din ele) si Faptele noastre,
ale apostolilor.XLVIII.
Si acestea toate fie hotarate de noi voua, episcopilor, despre canoane:
De veti ramane in ele, veti fi mantuiti si veti avea pace intre voi; iar
de nu veti asculta, veti fi pedepsiti si veti avea intre voi razboi
necontenit, (ca
pedeapsa) pe care se cuvine s-o suferiti pentruneascultarea voastra.
Dumnezeu, insa, Cel unul nenascut si atoatefacator prin Hristos, pe toti
cu pace va va aduna in Duhul sfant, "va va randui spre tot lucrul bun",
neschimbati, neprihaniti, nevinovati, si va va invrednici, impreuna cu
noi de viata vesnica, prin mijlocirea fiului sau iubit, Iisus Hristos,
Dumnezeul si Mantuitorul nostru, cu care slava (se cuvine) iar lui
Dumnezeu cel peste toate si Tatal nostru in Duhul Sfant, Mangaietorul,
acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin
Last Updated Sunday, January 30 2005 @ 12:05 AM PST|10,885 Hits
Petitie!
Cerem redeschiderea dosarelor angajatilor din toate institutiile
religioase din Romania. Apasati pe imaginea de mai sus. Multumim! CURAJ FRATI ROMANI DOMNUL ESTE CU NOI!
